Viitorul între 4 pereți și două găleți de lavabilă

Fiecare etapă a vieții cu momentele ei… Cam aceste e cursul normal și adevărat. Însă cine nu a trecut vreodată printr-o renovare, nu știe ce înseamnă cu adevărat curățire totală pentru trup, suflet, spirit și viața de apoi…

Out with the old, in with the new… dacă te mai țin nervii și spinarea, cam asta ar fi completarea firească 🙂 Primele cutii sunt frumoase, organizate, aranjate și etichetate. Că doar ai cel puțin o lună până trebuie să eliberezi. Pe hârtie mereu e totul ok. Ajungi seara obosit acasă, o lași pe mâine, apoi iar pe mâine și într-o dimineață sună băieții la ușă. Au venit cu barosul, ciocane, dalta e pregătită, să înceapă renovarea… Și tu voi sunteți încă în pijamale, cu dulapul plin de haine și nici nu știi ce te-a lovit cu adevărat. Naivi și inocenți vă strângeți ultimele amintiri, faceți semnul crucii și spuneți și un „Doamne ajută!”…

Test al răbdării, al puterii fizice și psihice… zi după zi, săptămână după săptămână. Oricât ai spune că ești pregătit pentru asta… trust me, you are NOT!

Nimic nu se potrivește cu nimic, fiecare bucată de gresie ai mai vazut-o clar de încă 40 de ori, în cel putțin 30 de magazine diferite, doar lumina bătea altfel. Praful va fi nelipsit, fie că doar treci în vizită pe la șantier sau chiar pui mâna pe o placă de rigips. Și se va lipi de tine și va deveni parte din tine. Nas, urechi, ochi…. și nu vreau să mă gândesc ce alte orificii se pregătesc de glet-uire. Înveți lucruri noi, olandezul nu e doar un nene din Țara Lalelelor, că există cel puțin 8 tipuri de adevizi pentru pereți și podea, dar diferă ultimele cifre, că pui 126 pe pereți, combinat cu 127, puțin 11, dar nu 9, că e conținut prea slab… pffff…. matematică pură, în combinație chimică… povestea vieții mele în 3 combinații simple.

Știi că dacă mergi la Dedeman și ceri 1 bec, vei primi la schimb 26 de întrebări diferite, de la 3 oameni diferiți, dornici să te ajute… Te simți cam ca atunci când se deschide catalogul fix la pagina ta și profesorul zice „Să iasă la tablă cine e pe mijlocul paginii…” De ce nu la început sau sfârșit, de ce trebuie echilibrul mijlocului? EEeeh, să nu destabilizăm forțele Universului și să începem de sus, de pe prima pagină! Hma… o nouă experiență minunată!

Amintiri frumoase, la care nu dorești să te mai întorci. Sunt frumoase tocmai pentru că sunt acolo unde le e locul, în trecut, la capitolul „amintiri”!

Dar peste toate, e munca, dorința și ambiția de a construi ceva frumos pentru viitor. Poate azi pare doar un mare munte de resturi, însă peste o lună totul va fi dat uitării, gata să primească noi și noi amintiri. Iar când vei lua loc pe canapeaua cea noua, între cei 4 pereți noi vopsiți și vei călca pe parchetul cel nou, își vei da seama că peretele e puțin cam strâmb, a sărit puțin lavabila la colț, parchetul parcă scârțâie puțin si e ușor înclinat, plinta nu e aliniată, lumina e cam difuză, dar fericirea e în putere maximă, pentru că ne avem unul pe altul, în căsuța noastră!